Te salut din nou si te intampin cu vesti proaspete
De curand ne-am intors din Bucuresti, unde am participat la nunta Cristinei si Daniel, pe care ii cunosti dintr-un post anterior si daca nu ai reusit sa-l citesti, ti prezint din nou:

Ei au fost motivul pentru care ne-am aflat o saptamana in Bucuresti. Inainte sa incep sa iti povestesc despre casatoria lor, vreau sa le multumesc din suflet pentru modul in care ne-au primit si ne-au tratat in Bucuresti, mai ales pentru patul de care mai ca nu ne puteam desparti .
Bun, acum pot sa continui cu ziua casatoriei.
Ne-am bucurat pe perioada sederii noastre in Bucuresti de vreme excelenta pentru poze, cer innorat, fara ploaie, si asa ne gandeam ca va ramane si in sambata nuntii. Ei, planurile s-au schimbat putin, la fel ca vremea. Nimic de rau, doar ca soarele isi arata cu mandrie razele. Binenteles ca asta nu a afectat pregatirea mirilor

Pregatirile au avut loc la Hotel Trianon in Bucuresti, in niste camere foarte bine puse la punct. Asa ca, sa incepem cu Daniel.
Am facut si eu cunostinta pentru prima data cu obiceiul barbieritului. Cavalerul de onoarea si-a indeplinit cu bine misiunea:

In apartamentul nuptial se desfasurau pregatirile miresei:

Au fost putine complicatii la partea cu rochia care a avut un sistem de prindere al trenei excelent realizat, desi trebuia sa ai cunostinte de inginerie sa ii dai de capat. Oricum, ca sfat, asigura-te ca trena nu e prinsa doar intr-un singur nasturel, oricat de bine cusut ar fi el, ca de la umblat si dansat tot se rupe. Imi pare rau ca nu am imortalizat sistemul de prindere dar poate poate ne face Cristina o poza de exemplu.

Cu emotii, Cristina il astepta pe Daniel sa faca primul pas… Si l-a facut, chiar cu dreptul.

Au urmat apoi alte obiceiuri noi pentru mine, de exemplu ruperea turtei deasupra capului miresei. Buna turta

Si urmeaza… biserica.

Pozele de grup le-am realizat in Parcul Cismigiu, care era foarte aproape de biserica si cum era sambata in plin sezon de nunti, nu se putea sa nu ne intalnim cu inca vreo 10 mirese. Asa ca de ce sa nu profitam?

Si uite asa ajungem la ultima parte si anume petrecerea la restaurantul Old School din Bucuresti.

Poate iti amintesti de fotografia din imaginea urmatoare. Am facut un set de fotografii pentru marturii, cand Cristina si Dani au fost in Arad. Si asa au aratat in final marturiile:

Binenteles petrecerea a inceput cu primul dans:

dupa care s-a declansat nebunia DJ-ul a fost intr-o forma excelenta, a stiut sa tina oamenii pe ring toata noaptea pana cand…

s-a furat mireasa. Dar sa nu crezi ca petrecerea s-a terminat. Mai ales pentru alaiul ce insotea mireasa. La asa local… nici nu avea cum sa se termine:

Cred ca Daniel regreta ca nu l-au furat pe el .

Dar nu a durat mult, si Cristina s-a intors… cu bine.

Si ca sa-si rascumpere sotia, Daniel a trebuit sa recite o poezie care dupa cum vezi a induiosat pe toata lumea

A urmat apoi tortul:

aruncarea jartierei:

prinderea jartierei:

si a doua zi, la Mogosoaia:

Ei, cam asta a fost. A fost o nunta la care as mai vrea sa particip de o suta de ori si nu m-as satura. A fost o atmosfera excelenta si lumea a stiut si a putut sa se distreze. Probabil si cine nu a stiut, a invatat atunci
Felicitari Cristina si Daniel pentru evenimentul foarte bine realizat, multumiri inca o data pentru cazare si pentru primirea excelenta si va asteptam din nou in Arad cu bratele deschise.

Multumim pentru vizita si sa ne recitesti cu bine si data viitoare.
Cu drag, Andreea & Dragos.

Filed under: Fotografie nunta, poze nunta bucuresti, poze nunta cismigiu, poze nunta mogosoaia | Post a comment

Salutare
Dupa o scurta absenta revin cu povestea Mihaelei si a lui Sergiu, de data asta povestindu-ti despre ziua casatoriei civile si cea a cununiei religioase. Ne-am bucurat sa aflam ca cele doua au loc in zile diferite, asa cum recomandam si noi tot timpul .
Fara nici un stres au spus DA-ul hotarat in fata ofiterului de stare civila, inconjurati fiind de prieteni si familie dupa care a urmat o scurta sedinta foto cu cei prezenti.

Peste doua zile, am ajuns si la ziua cea mare in care urmau sa fie cununati religios. Nu pot sa spun ca a fost la fel de linistita ca si ziua casatoriei civile. Au avut parte de un eveniment mai putin placut deoarece aflasera cu putine zile inainte de nunta ca preotul care si-a dat initial acordul sa ii cunune in aer liber in afara bisericii nu mai putea sa ii cunune fara acordul Preafericitului. Asa ca va dati seama cata bataie de cap au avut pana au gasit un preot dispus sa ii cunune in aer liber (lucru care s-a intamplat in dimineata nuntii). Pana la urma bine ca s-a terminat cu bine. Am avut parte de vreme excelenta desi se tot anuntau furtuni si ploi asa ca cineva de sus a fost alaturi de ei toata ziua :).
Pentru noi, ziua a inceput cu pregatirea Mihaelei. Fara alai, fara galagie si agitatie a stat in camera de hotel, si-a facut singura machiajul si asa am reusit si noi sa ne facem linistiti treaba.

Pentru imbracarea rochiei au venit prietenele Mihaelei in ajutor:) Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste nu?

In timp ce Mihaela se pregatea de iesire, Sergiu se ocupa de ultimele detalii:

Si am ajuns si la momentul mult asteptat:

Dupa cununie am avut timp pentru o mini-sedinta foto:

Dupa care a urmat petrecerea. Vreau sa iti spun ca pregatirea miresei, cununia religioasa si petrecerea au avut loc in acelasi loc, Hotelul Picadilly din Mamaia. Superba gradina pe malul lacului Mamaia si frumos si restaurantul. O locatie perfecta pentru nunta.

Nu puteam sa nu profitam de faptul ca eram la mare, asa ca sedinta de dupa nunta a avut ca loc de desfasurare plaja de la Vadu, de care iti povesteam in postul trecut. Iata ce a iesit:

Inainte sa inchei, vreau sa iti mai arat frumoasele verighete:

Ramai pe aproape sa vezi ce am mai lucrat saptamanile trecute cat am fost plecati la Bucuresti la nunta Cristinei si Dani.
Pana la urmatoarea recitire sa ai grija de tine, sa te feresti de caldura, sa bei multa apa si sa ne recitim cu bine curand.

Spor la toate!
Andreea & Dragos.

Filed under: Fotografie nunta, fotografie marea neagra, poze logodna constanta, poze nunta constanta, poze vadu | Post a comment

Bine te-am regasit
Ei, dupa cum vezi a mai trecut o perioada de la ultimul post, si uite ca nu am stat degeaba ci am traversat tara in lung si-n lat tocmai pana in Constanta pentru a ajunge la noii nostri miri, Mihaela si Sergiu. Pentru mine, fiind al doilea drum din viata spre litoralul romanesc, iti dai seama ce mare a fost nerabdarea. Cu atat mai mult cu cat Dragos imi tot povestea despre Mihaela, ei cunoscandu-se cu cateva luni inainte in Bucuresti.
Si uite asa am pornit la drum spre Bucuresti, unde ne asteptau Mihaela si Sergiu. Binenteles ca tot ce mi-a povestit Dragos despre Mihaela s-a adeverit, simpatica, frumoasa, inteligenta asa ca de abia asteptam sa o avem si in fotografii Pe Sergiu l-am cunoscut amandoi la Bucuresti, atat stiam ca e mai mult plecat pe mare cu serviciul; dar in scurt timp ne-am dat seama de ce l-a ales Mihaela.
Ce sa-ti mai zic, avem noroc de miri excelenti
Vreau doar sa ti prezint pe scurt pe Mihaela si Sergiu si voi reveni in post-ul urmator cu mai multe detalii si binenteles fotografii de la cununia civila, religioasa si de la petrecere.

Asadar, sa facem prezentarile, Mihaela si Sergiu

Ce m-a dezamagit putin (sau mai mult) a fost infatisarea Constantei. A fost si prima data cand am vazut Constanta, dar aveam o cu totul alta parere, din ceea ce mai vedeam pe la televizor.
In primul rand faimosul si frumosul cazinou… lasat in paragina. Geamuri sparte, pereti desenati, gunoaie… nu de mult l-am vazut in niste fotografii de nunta si arata foarte bine… de la distanta.
Trist…
Ma asteptam sa vad piete de peste, asa cum am vazut peste tot pe unde am umblat la mare. Niciuna….
Am strabatut faleza cu cazinoul… plin de tarabe cu tot felul de delfini gonflabili si pistoale de plastic… si in rest… nimic.
Seara, vedeam de la balcon cum faceau unii cu masina cercuri pe nisip, mai ca nu intrau cu masina in mare… oare nu-i vede nimeni?
Pacat…
In schimb, am fost in Mamaia, acolo unde am fost si acuma-s vreo 8 ani. Frumos ingrijita, cel putin comparativ cu ce vazusem inainte. Asa ca, se poate si altfel…
Am vazut si locuri superbe, aproape neatinse de mana omului (spun aproape fiindca mai erau si acolo sticle de plastic pe plaja, dar foarte putine). La Vadu… de unde, dintr-o mare de scoici de pe plaja, am adunat ca un copil… amintiri.

Avem o tara frumoasa…

Ma opresc aici, insa nu inainte de a-ti multumi de vizita.

Te salutam cu drag,
Andreea & Dragos.

Filed under: Fotografie logodna, nunta Constanta, Vadu | Post a comment