Ei au fost motivul pentru care ne-am aflat o saptamana in Bucuresti. Inainte sa incep sa iti povestesc despre casatoria lor, vreau sa le multumesc din suflet pentru modul in care ne-au primit si ne-au tratat in Bucuresti, mai ales pentru patul de care mai ca nu ne puteam desparti .
Bun, acum pot sa continui cu ziua casatoriei.
Ne-am bucurat pe perioada sederii noastre in Bucuresti de vreme excelenta pentru poze, cer innorat, fara ploaie, si asa ne gandeam ca va ramane si in sambata nuntii. Ei, planurile s-au schimbat putin, la fel ca vremea. Nimic de rau, doar ca soarele isi arata cu mandrie razele. Binenteles ca asta nu a afectat pregatirea mirilor

Pregatirile au avut loc la Hotel Trianon in Bucuresti, in niste camere foarte bine puse la punct. Asa ca, sa incepem cu Daniel.
Am facut si eu cunostinta pentru prima data cu obiceiul barbieritului. Cavalerul de onoarea si-a indeplinit cu bine misiunea:

In apartamentul nuptial se desfasurau pregatirile miresei:

Au fost putine complicatii la partea cu rochia care a avut un sistem de prindere al trenei excelent realizat, desi trebuia sa ai cunostinte de inginerie sa ii dai de capat. Oricum, ca sfat, asigura-te ca trena nu e prinsa doar intr-un singur nasturel, oricat de bine cusut ar fi el, ca de la umblat si dansat tot se rupe. Imi pare rau ca nu am imortalizat sistemul de prindere dar poate poate ne face Cristina o poza de exemplu.

Cu emotii, Cristina il astepta pe Daniel sa faca primul pas… Si l-a facut, chiar cu dreptul.

Au urmat apoi alte obiceiuri noi pentru mine, de exemplu ruperea turtei deasupra capului miresei. Buna turta

Si urmeaza… biserica.

Pozele de grup le-am realizat in Parcul Cismigiu, care era foarte aproape de biserica si cum era sambata in plin sezon de nunti, nu se putea sa nu ne intalnim cu inca vreo 10 mirese. Asa ca de ce sa nu profitam?

Si uite asa ajungem la ultima parte si anume petrecerea la restaurantul Old School din Bucuresti.

Poate iti amintesti de fotografia din imaginea urmatoare. Am facut un set de fotografii pentru marturii, cand Cristina si Dani au fost in Arad. Si asa au aratat in final marturiile:

Binenteles petrecerea a inceput cu primul dans:

dupa care s-a declansat nebunia DJ-ul a fost intr-o forma excelenta, a stiut sa tina oamenii pe ring toata noaptea pana cand…

s-a furat mireasa. Dar sa nu crezi ca petrecerea s-a terminat. Mai ales pentru alaiul ce insotea mireasa. La asa local… nici nu avea cum sa se termine:

Cred ca Daniel regreta ca nu l-au furat pe el .

Dar nu a durat mult, si Cristina s-a intors… cu bine.

Si ca sa-si rascumpere sotia, Daniel a trebuit sa recite o poezie care dupa cum vezi a induiosat pe toata lumea

A urmat apoi tortul:

aruncarea jartierei:

prinderea jartierei:

si a doua zi, la Mogosoaia:

Ei, cam asta a fost. A fost o nunta la care as mai vrea sa particip de o suta de ori si nu m-as satura. A fost o atmosfera excelenta si lumea a stiut si a putut sa se distreze. Probabil si cine nu a stiut, a invatat atunci
Felicitari Cristina si Daniel pentru evenimentul foarte bine realizat, multumiri inca o data pentru cazare si pentru primirea excelenta si va asteptam din nou in Arad cu bratele deschise.

Multumim pentru vizita si sa ne recitesti cu bine si data viitoare.
Cu drag, Andreea & Dragos.

Peste doua zile, am ajuns si la ziua cea mare in care urmau sa fie cununati religios. Nu pot sa spun ca a fost la fel de linistita ca si ziua casatoriei civile. Au avut parte de un eveniment mai putin placut deoarece aflasera cu putine zile inainte de nunta ca preotul care si-a dat initial acordul sa ii cunune in aer liber in afara bisericii nu mai putea sa ii cunune fara acordul Preafericitului. Asa ca va dati seama cata bataie de cap au avut pana au gasit un preot dispus sa ii cunune in aer liber (lucru care s-a intamplat in dimineata nuntii). Pana la urma bine ca s-a terminat cu bine. Am avut parte de vreme excelenta desi se tot anuntau furtuni si ploi asa ca cineva de sus a fost alaturi de ei toata ziua :).
Pentru noi, ziua a inceput cu pregatirea Mihaelei. Fara alai, fara galagie si agitatie a stat in camera de hotel, si-a facut singura machiajul si asa am reusit si noi sa ne facem linistiti treaba.

Pentru imbracarea rochiei au venit prietenele Mihaelei in ajutor:) Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste nu?

In timp ce Mihaela se pregatea de iesire, Sergiu se ocupa de ultimele detalii:

Si am ajuns si la momentul mult asteptat:

Dupa cununie am avut timp pentru o mini-sedinta foto:

Dupa care a urmat petrecerea. Vreau sa iti spun ca pregatirea miresei, cununia religioasa si petrecerea au avut loc in acelasi loc, Hotelul Picadilly din Mamaia. Superba gradina pe malul lacului Mamaia si frumos si restaurantul. O locatie perfecta pentru nunta.

Nu puteam sa nu profitam de faptul ca eram la mare, asa ca sedinta de dupa nunta a avut ca loc de desfasurare plaja de la Vadu, de care iti povesteam in postul trecut. Iata ce a iesit:

Inainte sa inchei, vreau sa iti mai arat frumoasele verighete:

Ramai pe aproape sa vezi ce am mai lucrat saptamanile trecute cat am fost plecati la Bucuresti la nunta Cristinei si Dani.
Pana la urmatoarea recitire sa ai grija de tine, sa te feresti de caldura, sa bei multa apa si sa ne recitim cu bine curand.

Spor la toate!
Andreea & Dragos.

Asadar, sa facem prezentarile, Mihaela si Sergiu

Ce m-a dezamagit putin (sau mai mult) a fost infatisarea Constantei. A fost si prima data cand am vazut Constanta, dar aveam o cu totul alta parere, din ceea ce mai vedeam pe la televizor.
In primul rand faimosul si frumosul cazinou… lasat in paragina. Geamuri sparte, pereti desenati, gunoaie… nu de mult l-am vazut in niste fotografii de nunta si arata foarte bine… de la distanta.
Trist…
Ma asteptam sa vad piete de peste, asa cum am vazut peste tot pe unde am umblat la mare. Niciuna….
Am strabatut faleza cu cazinoul… plin de tarabe cu tot felul de delfini gonflabili si pistoale de plastic… si in rest… nimic.
Seara, vedeam de la balcon cum faceau unii cu masina cercuri pe nisip, mai ca nu intrau cu masina in mare… oare nu-i vede nimeni?
Pacat…
In schimb, am fost in Mamaia, acolo unde am fost si acuma-s vreo 8 ani. Frumos ingrijita, cel putin comparativ cu ce vazusem inainte. Asa ca, se poate si altfel…
Am vazut si locuri superbe, aproape neatinse de mana omului (spun aproape fiindca mai erau si acolo sticle de plastic pe plaja, dar foarte putine). La Vadu… de unde, dintr-o mare de scoici de pe plaja, am adunat ca un copil… amintiri.

Avem o tara frumoasa…

Ma opresc aici, insa nu inainte de a-ti multumi de vizita.

Te salutam cu drag,
Andreea & Dragos.

si Daniel:

Pentru sedinta foto am ales sa facem un drum pana la Szeged, in Ungaria. Iata ce a iesit:

Ultima oprire a fost Primaria din Arad:

Ma opresc aici dar nu inainte de a multumi Cristinei si lui Daniel ca ne-au ales, in ciuda distantei ce ne desparte.
Pana la urmatoarea recitire, te salutam cu drag,
Andreea & Dragos

Un cuplu deosebit, in spatele caruia sta o poveste aproape ireala. Vechi relatii de prietenie s-au transformat dupa ani si ani intr-o relatie pe viata.
Asa cum iti spuneam si in posturile trecute, pana si intalnirea noastra cu Andreea a fost aproape ireala. Cand ne-am intalnit prima data cu Andreea aveam totul stabilit pentru plecarea noastra in Paris, pentru sedinta Claudiei si Ven. Vorbind despre cununia civila, Andreea ne spune ca va fi oficiata la Paris tocmai in perioada in care ne aflam si noi acolo. Asa ca binenteles ca am fost alaturi de ei cand au spus DA-ul hotarat in fata ambasadoarei.

Astazi insa am sa iti prezint fotografiile pe care le-am realizat in zilele dinaintea cununiei civile, revenind cu restul fotografiilor dupa casatoria din 25 aprilie (se pregatesc multe surprize, si nu vrem sa le dezvaluim inainte de termen )

Sedintele au fost realizate in cartierul La Defence, acolo unde lucreaza de ceva vreme Cosmin. Iata ce a iesit:

Iti prezint una din preferatele mele:

Ce zici ce miri frumosi avem

Si am fost si martorii unei “cereri in casatorie”

Ma opresc aici momentan dar voi reveni curand cu “surpriza”

Pana la urmatoarea recitire sa auzim numai de bine!

Andreea & Dragos.

Ajunsi acolo, am avut timp suficient sa cautam locatii, pana in weekend cand am reusit sa iesim sa ne facem treaba. Asa ca sambata dis de dimineata, ne-am urcat in masina si am pornit foarte entuziasmati spre Paris. Cu toate ca ne-am plans ca vremea nu tine cu noi, ca era foarte innorat si tot timpul aveam impresia ca vine potopul, am avut parte de un filtru de lumina ceresc, si cum ploaia a tot amanat sa coboare ne-am facut treaba linistiti. Asa ca, tot raul spre bine.
Claudia a fost cel mai mult sacrificata, ca a simtit putinele grade de afara pe pielea ei, imbracata fiind intr-o fustita care nu prea o apara de frigul de afara. Dar, nu a scos nici un cuvant si zambetul nu a plecat nici o secunda de pe fata ei. Credem ca a meritat sacrificiul, nu?

Putin din “making of…”:

Si rezultatul. Doar nu credeai ca am ramas singuri in plina zi in mijlocul Paris-ului si poti sa iti imaginezi cat am asteptat sa nu mai treaca nici o masina si nici un pieton

It’s Paris…..

Fotografia de suflet a lui Dragos

Duminica am luat-o de la capat, doar ca pe un frig si mai mare asa ca am incercat cat de cat sa ne adapostim Primul adapost, statia de metrou Arts et Metiers…
Te lasam sa tragi cu ochiul la “making of…” si sa iti imaginezi ca Dragos era de cealalta parte a liniilor.

Locurile de adapostire au fost variate si binenteles ca am profitat de fiecare

Seara ne-a prins in fata la Notre Dame

iar a doua zi, dimineata am fost deja in compania Andreei si a lui Cosmin asa ca nu te departa prea mult pentru ca povestea continua

Speram ca esti multumit/a de munca noastra si ca ne vei urmari in continuare cu interes si sa sti ca tare ne dorim sa aflam parerea ta in legatura cu fotografiile pe care le realizam, asa ca te invitam sa folosesti optiunea Post a comment de mai jos

Multumim pentru ca ne vizitezi si speram sa ne recitesti cat mai curand.

Te salutam cu acelasi drag,
Andreea & Dragos.

Povestea cu cel de-al doilea cuplu este foarte simpatica. Cand ne-am intalnit prima data cu Andreea, aveam deja totul programat si rezervat pentru plecarea noastra in Paris iar la un moment dat, intreband de cununia civila, ne spune Andreea ca aceasta va avea loc in Paris si binenteles exact in perioada in care eram si noi in Paris. Asa noroc mai rar, nu? Si uite asa am avut de lucru o gramada.
Andreea si Cosmin au avut cununia civila la Ambasada din Paris iar casatoria va avea loc in Arad foarte curand, in 25 aprilie. Iti fac cunostinta si cu Andreea si Cosmin:

Deocamdata ma opresc aici dar iti voi povesti totul pe indelete de indata ce reusim sa postam pozele. Sper ca ti-am trezit curiozitatea si te astept in vizita si zilele urmatoare cand vom posta fotografiile.

Multumim frumos de vizita!

Cu drag, Andreea & Dragos

Pentru mai multe fotografii intra aici.

Multumim frumos de vizita si te mai asteptam sa revi; in curand reluam munca serioasa, adica nuntile, asa ca stai pe aproape.

Cu acelasi drag,
Andreea & Dragos

Trecem la bunatati

Revenim cu picioarele pe pamant

Si ca de obicei, ce-i mai bun vine la sfarsit

Si sa nu cumva sa uiti de targul de nunta “Petreceri de vis” care va avea loc in Arad, la Expo, in perioada 05-07 februarie 2010. Nu ai voie sa-l ratezi, mai ales daca pregatesti un eveniment anul acesta. Ne vedem acolo!

Te salutam cu drag,
Andreea & Dragos.

Prima data vreau sa iti povestesc despre Adelina si Dani. Povestea am mai inceput-o o data dar din motive tehnice nu am mai reusit sa o termin. Asadar reiau:

Adelina si Dani sunt amandoi din Timisoara asa ca si sedinta foto de logodna am stabilit-o in Timisoara.
Prima data ne-am intalnit in Arad, sa facem o proba iar tot povestind una, alta, am aflat de Mustang-ul detinut de verisorul Adelinei. Binenteles ca nu am putut trece peste asemenea detaliu, asa ca la sedinta de logodna a fost prezent si Mustang-ul. Ca locatie, cu ajutorul lui Dani, am ales o fabrica de betoane parasita. Iata ce a iesit:

Ziua nuntii a inceput cu pregatirea Adelinei la coafor si la machiaj.

Timpul ne-a permis sa dam o fuga si pana acasa la Dani pentru cateva cadre. Asa cum poti si tu observa, emotiile nu se puteau ascunde.

Pregatirile erau in toi si in casa Adelinei.

Si sa incepem… pasul 1: primaria.

Imi place mult mai mult organizarea cununiilor in Timisoara. Si sala e mai frumoasa, e mai simpla, parca mai mare decat cea din Arad, iar doamnele de acolo intotdeauna au fost foarte dragute si amabile si foarte bine imbracate. Sambetele curg cununiile pe banda rulanta, cate 60-70.

Pasul 2: biserica.

Adelina a intrat in biserica la bratul tatalui ei.

Tura de dupa biserica, in Parcul Rozelor. Voalul Adelinei a fost superb si uite la ce ne-a folosit:

Frumosul buchet care ne-a dat batai de cap, cu creasta cocosului care la un moment dat nu mai vroia sa stea nicicum in buchet

Verighetele, simple si de efect:

Ei da, si uite ca am ajuns la sala. Aici as avea multe sa iti povestesc. Pot sa incep prin a-ti spune ca a fost cea mai frumoasa sala de nunti pe care am avut ocazia sa o vad. Sala frumoasa si frumos aranjata. Iata despre ce vorbesc:

Asa cum poti si tu observa, culoarea salii este superba, un crem frumos, la care poti sa asortezi cam orice culoare de material. Adelina a ales foarte bine combinatia de crem cu maro.
Sala intr-adevar a fost proaspat renovata, dar cu foarte foarte mult bun gust.
Apropos, vorbesc de sala restaurantului Clasic din Timisoara. Suuuuperba.

Florile, foarte frumos aranjate si ele au fost realizate la Floraria Pariziana, tot in Timisoara. Au un stil mai modern, o altfel de viziune… e altceva decat ce gasim in Arad.

O idee foarte buna a fost masuta cu dulciuri. Raffaello, salam de biscuiti in forma de bilute, Raffaello cu alune, foarte foarte bune toate.

Ei da… vine si dansul mirilor. Acu e acu Ne pare rau, si cred ca pentru prima data, ca nu am avut o camera de filmat la noi Au avut o coregrafie superba pentru dansul mirilor; ceva asemanator poti gasi aici (trebuie sa ai rabdare primele doua minute aproximativ), dar sa stii ca ei au fost mai buni Bravo Adelina si Dani pentru indrazneala si pentru munca depusa.

Si sa stii ca a fost o mare surpriza pentru toata lumea, singura persoana care stia de toata afacerea si care a ajutat la coregrafie, a fost sora Adelinei. Bravo inca o data!

A urmat apoi dansul miresei cu tata, unul dintre cele mai emotionante momente ale serii.

Trec direct la tortul mirilor care a fost si frumos si bun, se si vede, nu?

S-a aruncat si buchetul…

si jartiera…

Si asa ajungem la sedinta cu numarul 3, sedinta de dupa nunta, care de data asta ne-a gasit la Cramele Recas, tot in Timis.

Ei, cam asta a fost pe foarte scurt povestea cu noastra cu Adelina si Dani. Ne-a facut mare placere sa fim alaturi de ei intr-un moment atat de important mai ales ca am vazut si ne-au demonstrat ca se poate si “altfel”. Asa ca, de abia asteptam urmatorul moment important

Pana atunci insa, te salutam cu mare drag si asteptam sa ne treci pragul virtual cat mai curand.
Andreea & Dragos.