Bine te-am regasit
Ei, dupa cum vezi a mai trecut o perioada de la ultimul post, si uite ca nu am stat degeaba ci am traversat tara in lung si-n lat tocmai pana in Constanta pentru a ajunge la noii nostri miri, Mihaela si Sergiu. Pentru mine, fiind al doilea drum din viata spre litoralul romanesc, iti dai seama ce mare a fost nerabdarea. Cu atat mai mult cu cat Dragos imi tot povestea despre Mihaela, ei cunoscandu-se cu cateva luni inainte in Bucuresti.
Si uite asa am pornit la drum spre Bucuresti, unde ne asteptau Mihaela si Sergiu. Binenteles ca tot ce mi-a povestit Dragos despre Mihaela s-a adeverit, simpatica, frumoasa, inteligenta asa ca de abia asteptam sa o avem si in fotografii Pe Sergiu l-am cunoscut amandoi la Bucuresti, atat stiam ca e mai mult plecat pe mare cu serviciul; dar in scurt timp ne-am dat seama de ce l-a ales Mihaela.
Ce sa-ti mai zic, avem noroc de miri excelenti
Vreau doar sa ti prezint pe scurt pe Mihaela si Sergiu si voi reveni in post-ul urmator cu mai multe detalii si binenteles fotografii de la cununia civila, religioasa si de la petrecere.

Asadar, sa facem prezentarile, Mihaela si Sergiu

Ce m-a dezamagit putin (sau mai mult) a fost infatisarea Constantei. A fost si prima data cand am vazut Constanta, dar aveam o cu totul alta parere, din ceea ce mai vedeam pe la televizor.
In primul rand faimosul si frumosul cazinou… lasat in paragina. Geamuri sparte, pereti desenati, gunoaie… nu de mult l-am vazut in niste fotografii de nunta si arata foarte bine… de la distanta.
Trist…
Ma asteptam sa vad piete de peste, asa cum am vazut peste tot pe unde am umblat la mare. Niciuna….
Am strabatut faleza cu cazinoul… plin de tarabe cu tot felul de delfini gonflabili si pistoale de plastic… si in rest… nimic.
Seara, vedeam de la balcon cum faceau unii cu masina cercuri pe nisip, mai ca nu intrau cu masina in mare… oare nu-i vede nimeni?
Pacat…
In schimb, am fost in Mamaia, acolo unde am fost si acuma-s vreo 8 ani. Frumos ingrijita, cel putin comparativ cu ce vazusem inainte. Asa ca, se poate si altfel…
Am vazut si locuri superbe, aproape neatinse de mana omului (spun aproape fiindca mai erau si acolo sticle de plastic pe plaja, dar foarte putine). La Vadu… de unde, dintr-o mare de scoici de pe plaja, am adunat ca un copil… amintiri.

Avem o tara frumoasa…

Ma opresc aici, insa nu inainte de a-ti multumi de vizita.

Te salutam cu drag,
Andreea & Dragos.

Filed under: Fotografie logodna, nunta Constanta, Vadu